Eliad zicea din visuri şi din basme seculare / Delta biblicilor sânte, profeţiilor amare (Epigonii)
ORIZONTAL : 1) Ion Heliade... - ilustru reprezentant al culturii prepaşoptiste, căruia marele nostru poet îi dedică poezia din titlul nostru, apărută în 1867 – Pene! 2) Zeu al Soarelui, al poeziei şi al artelor frumoase (în mitologia greacă), pe care îl invocă autorul la începutul poeziei: De mi-ar permite-... s-aleg dintre cunune, / Ghirlanda n-aş alege-o de flori plăpânde, june – Alianţă. 3) O călărire în... , cunoscută poemă eminesciană – Tinerime, din care face parte Eminescu, admirator al „bardului bătrân”, Heliade. 4) În abis! – Traian Săvulescu – Din Amorul unei marmure: Eu singur n-am... spune cumplita mea durere, / Eu singur n-am... spune nebunul meu amor – Ce... legeni, una dintre celebrele poezii ale lui M. Eminescu. 5) Ghirlanda n-aş alege-o de flori plăpînde, june, / Ci falnica cunună a bardului... 6) Fluviu evocat în poemul Egipetul: Şi în... numai deşertul nisipişul şi-l adapă, / Aşternându-l peste câmpii cel odată înfloriţi – Altă capodoperă a marelui poet: O, -nţelepciune,... aripi de ceară – Ci ceea care falnic îmi cîntă de mărire, / Cu focul... Veste aprinde al meu sân. 7) De nu în viaţa-mi toată, dar cântecu-mi de... – Sufix cu semnificaţia „în formă de”. 8) Fâşii – Farmecul poeziei dedicate lui Heliade este astfel zugrăvit în strofa a treia: Ca visul e cântarea ce-o-ntoană Eol dulce, / Când silfele vin jalnic prin lilii să se culce, / Să doarmă somn de îngeri pe sânul alb de flori / ... însă e cântul. 9) Dispun! – Piesă de reatru a lui Tudor Muşatescu – Din Scrisoarea II:Şi cum neagra vecinicie ne-o întinde ne-nvaţă / Că epocele se-nşiră ca mărgelele pe... (pl.). 10)Şi din Scrisoarea IV: să priveşti prin lucii geamuri la luminile aprinse / Şi s-o vezi înconjurată de un... de pierde-vară – Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri... picuri (din Sonete) – În tură! 11) De mi-ar permite-Apolon s-aleg... cunune – În Epigonii, Eminescu plasticizează în următorii termeni marea valoare a creaţiilor lui Ion Heliade Rădulescu: Eliad zidea din visuri şi din basme seculare / Delta biblicelor sânte, profeţiilor... (masc.). 12) A exclude – ... de fragedă este titlul unei poeme care, ca toate cele ale bardului de la Ipoteşti, a fost, e şi va fi pe buzele tuturor.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
A
|
|||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Autorul reuşeşte să găsească o comparaţie a originalităţii liricii lui Heliade: Cum curge profeţia unei Ieremiade, / Cum se... -un vifor zburînd din nor in nor – Ruga-m-aş la Erato să cînt ca Tine,... 2) Eminescu visează să fie la înălţimea poetului evocat: De nu în viaţa-mi toată, dar cântecu-mi de moarte / Să fie ca „Blestemu“-Ţi… să-l cânt,... să mor – Sufix cu sensul de „colectiv” – Grup dialectal francez. 3) Mai am un singur..., capodoperă între capodopere – Ghirlanda ce se-nsoară cu silfele uşoare, / Pe fruntea inspirată, pe fruntea-nspirătoare, / De bucle-ncungiurată,..., undoind (masc.). 4) Din poezia Privesc oraşul-furnicar: În urmă vin ca-ntr-un prohod / Tineri, femei, copii, norod; / Dar nu-i prohod-sfinţire de-apă,/ Pe... lumea să nu-ncapă (sing.)– Şi din poezia La moartea principelui Ştirbey. Lumea...nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde – Tudor Muşatescu. 5) Incolore! – E în... ca să schimbe în natur' un fir de păr, / Este piedica eternă ce-o punem la adevăr (Scrisoarea V), (pl.) – Cenuşiu. 6) Din neamul enţilor (grupare etnică din Siberia) – Cult – Convoi de vagoane. 7) Diminutiv de la Florica – Plăcută-i a ghirlandă - sublimă însă... 8) ... cea de laur, ce sântă se-mpleteşte / Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint – Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, / Şi spumegă ca furii şi... –ngrozitor. 9)Astfel îţi e cîntarea, bătrîne Heliade, / Cum curge profeţia... Ieremiade – Parte a urechii – Hipocoristic pentru Emilia. 10) Ion Rotaru – Pricepută – Cal dobrogean. 11) În poezia O, stingă-se a vieţii, autorul mărturiseşte: O, eu nu cer norocul, dar cer să mă învăţ / Ca viaţa-mi... să aibă şi moarteas-aibă... – Socec, care publică primul volum de poezii ale lui Eminescu. 12) A alunga asprimele – Valoare, precum cea a bardului Heliade, ilustrată, în această poezie, de marele nostru poet.
Dicţionar: OID, TTR, IME, OIL, ENT.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
Consultarea textului
| De
mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre cunune, Ghirlanda n-aș alege-o de flori plăpânde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrân; Eu n-aș alege lira vibrîndă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cîntă de mărire, Cu focul albei Veste aprinde al meu sân. Ghirlanda ce se-nsoară cu silfele ușoare, Pe fruntea inspirată, pe fruntea-nspirătoare, De bucle-ncungiurată, blondine, undoind, Plăcută-i a ghirlandă — sublimă însă este Cununa cea de laur, ce sântă se-mpletește Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint. |
Ca visul e cântarea ce-o-ntoană Eol dulce, Cînd silfele vin jalnic prin lilii să se culce, Să doarmă somn de îngeri pe sânul alb de flori, Sublim însă e cîntul când țipă și ia-n goană Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor. Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zbuâînd din nor in nor. Ruga-m-aș la Erato să cânt ca Tine, barde, De nu în viața-mi toată, dar cântecu-mi de moarte Să fie ca „Blestemu“-Ți… să-l cânt, apoi să mor. |
Apare in Familia, nr. 25, 18/30 iunie 1867
Poezia este scrisa la sfarsitul anului 1866 si-i trimisa la revista cu prilejul implinirii de catre Eliade a varstei de 65 de ani (6 ian. 1867), eveniment care scapase multora dintre cei ce aveau mai multe motive decat Eminescu sa-si aduca aminte de batranul bard. Nu si-a amintit de el nici Familia, caci poezia apare numai la jumatate de an dupa aniversare.
In manuscris Eminescu transcrie poezia sub titlul Os magna sonaturum si-i aduce numeroase prefaceri ulterioare, fara sa ne dea impresia ca ajunsese la ceva definitiv. O noua poezie inchinata lui Eliade, Taceti! cearta amuteasca, din manuscris, este de dupa moartea lui Eliade (27 aprilie 1872).
Cuvantul „bard", cu intelesul de poet national, cantaret al eroilor si faptelor mari, a patruns la noi inainte de Eminescu. Cunoscandu-1 din Noptile lui Young ori din poeziile lui Byron, Creteanu 1-a folosit in dec. 1847, scriind Cantarea barzilor la mormantul batrcnului Mir'cea. Acelasi poet, in La V. Alecsandri: Tu, bard al Romaniei (in Revista Carpatilor.dm 1861) Bolintineanu a scris un basm in versuri Doamna lui Negru si bardul (1855).
Este vorba de focul sacru al altarului zeitei Vesta. Epitetul ornant al Zeitei este cel clasic obisnuit:
1
A
|
2
L
|
3
B
|
4
A
|
5
S
|
6
T
|
7
R
|
8
U
|
10
A
|
11
P
|
12
A
| |
2
L
|
U
|
M
|
E
|
E
|
E
|
S
|
C
|
A
|
P
| ||
3
B
|
N
|
R
|
O
|
M
|
A
|
N
|
T
|
I
|
C
|
A
| |
4
E
|
T
|
C
|
M
|
A
|
L
|
U
|
R
|
I
|
R
| ||
R
|
A
|
M
|
E
|
A
|
F
|
O
|
T
|
I
| |||
6
T
|
E
|
R
|
A
|
A
|
E
|
F
|
O
|
R
|
T
| ||
7
R
|
A
|
M
|
S
|
T
|
A
|
R
|
E
|
I
|
I
| ||
8
E
|
A
|
M
|
U
|
L
|
I
|
S
|
S
|
E
| |||
9
S
|
I
|
A
|
L
|
F
|
A
|
V
|
O
|
T
| |||
10
T
|
R
|
E
|
C
|
R
|
I
|
M
|
A
|
T
|
M
| ||
11
I
|
A
|
R
|
A
|
S
|
I
|
I
|
N
|
I
|
M
|
A
| |
12
I
|
N
|
D
|
R
|
A
|
G
|
O
|
S
|
T
|
I
|
T
|
I
|
